Târgul BIFE-SIM, mai internaţionalizat decât în anii trecuţi

Târgul BIFE-SIM, mai internaţionalizat decât în anii trecuţi

Târgul BIFE-SIM, mai internaţionalizat decât în anii trecuţi

1024 576 Asociatia Clubul Roman de Mobila

Târgul internaţional de mobilă BIFE-SIM, care se află în aceste zile în desfăşurare în cadrul Complexului Expoziţional Romexpo din Bucureşti, este „mai internaţionalizat” decât în alţi ani, ne-a spus Iuliu Moldoveanu, preşedintele Asociaţiei Clubul Român de Mobilă (ACRM).

Domnia sa ne-a precizat: „La această a 27-a ediţie a BIFE sunt 265 de expozanţi, din 13 ţări, pe diverse game tematice – de la saloane clasice la cele moderne, contemporane, la dormitoare şi canapele, la sectorul de materiale, materii prime şi accesorii, la utilaje etc. De asemenea, există un concurs de design destul de mare. Sunt prezente la târg firme din România în mare parte, care vin şi expun tradiţional la Romexpo – există companii dedicate doar pentru zona de târguri, care urmăresc să îşi crească cifra de afaceri doar mergând la târg. Ne aşteptam la o participare mai mare a companiilor, dar concentrarea anumitor societăţi este legată de producţia pe care o au şi de exportul pe care îl fac, în opinia mea. În orice caz, este mai mare prezenţa internaţională la târgul de acum, faţă de anii trecuţi. Avem Bulgaria, Polonia, Ungaria, Italia, Elveţia, care cred că este nouă la târg. De asemenea, exis­tă integratori care şi-au exprimat intenţia de a veni la BIFE, sunt dezvoltatori dis­puşi să vină să cunoască producătorii cu care lucrează. Vor fi mai mulţi clienţi internaţionali, pentru că şi promovarea a fost mult mai agresivă”.

Conform lui Iuliu Moldoveanu, consumul de mobilă pe piaţa noastră a scăzut şi nu sunt foarte multe perspective pozitive pe intern, însă la export există creşteri importante. Domnia sa ne-a explicat: „În primele cinci luni ale anului, am avut un export de 700 de milioane de euro, după ce, anul trecut, au fost înregistrate exporturi de 2,2 miliarde euro şi un excendent valutar de 1,55 miliarde. Practic, suntem pe acelaşi trend ascendent”.

Partenerii din UE şi cei tradiţionali rămân în topul ţărilor de export. Avem foarte puţine încercări de a exporta în America de Nord şi în Africa de Sus Est, conform domnului Moldoveanu, care menţionează că, practic, din totalul exporturilor industriei, în jur de 85-90% sunt făcute cu UE. Astfel, exportăm în Germania (18-20%), în Franţa (14%), Cehia, Olanda, Maria Britanie, Spania, spaţiul UE fiind acoperit. Creşteri importante ale exportului au fost înregistrate în Polonia, Federaţia Rusă, Moldova, Spania, Olanda, Belgia, reduceri având loc în Germania, Italia, Austria, Marea Britanie, Ucraina, SUA, Serbia.

Iuliu Moldoveanu ne-a spus, recent: „În continuare industria este interesată să exporte către America şi ţările arabe. Există, însă, o problemă legată de cultura ţărilor respective, pentru că mobilierul exportat în America este cu totul altfel faţă de cel din UE şi faţă de ţările arabe şi este nevoie de arhitecţi, de formatori de opinie care pot să facă mobilă pentru aceste des­tinaţii, iar relaţiile noastre comerciale cu aceste două extremităţi sunt des­tul de mici, ceea ce se reflectă şi în zona de mobilier.

Importul de mobilier care se face este exclusiv pentru piaţa de HoReCa şi office, foarte puţin pe home. Produsele din Polonia sunt mult mai ieftine decât cele pe care le facem noi. Cauzele sunt multiple – de la preţul materiei prime, care este mai mic, la tehnologizarea pe care o au, până la ajutorul statului polonez în susţinerea exportului”.

Despre tendinţele din piaţa de profil, Iuliu Moldoveanu ne-a spus: „Există o îmbinare foarte bună a lemnului cu metalul, panourile fono-absorbante deja intră într-o producţie de serie, după ce, în urmă cu câţiva ani, aveam doar prototipuri, există canapele cu design destul de îndrăzneţ, bucătării cu tot felul de accesorizări, utilajele sunt de ultimă generaţie şi folosesc tot felul de tehnologii capabile să crească optimizarea în funcţie de producţie”.

Utilajele pot genera mobilier smart, dar la partea de design încă suferim, ne-a mai spus şeful ACRM, conchizând că încă nu stăpânim conceptul de proiecte smart, care are nevoie de un tot unitar, ceea ce nu înseamnă, însă, că nu se fac paşi către această zonă”.